62

Tronul slavei cel bine întocmit. Cântec de oțel și stâncă (II)

Publicat în urmă cu 29 de zile, în Parohia Plevna, de

 Vechii săpători în gros și pe subțire ce moșteneau meșteșugul din tată în fiu și din vecin în vecin, desfăceau calcarul masivelor numulitice muscelene (Albești, Dragoslavele) sau dâmbovițene (Valea Largă, Micloșani) cu unelte simple: piroane, răngi, maele de fier, frunze de oțel și pene așchiind și dimensionând blocurile uscate la soarele verii pe banca de cioplit cu palma de măsură, dreptarul și colțarul, ferestrăul orb, ciocanul dublu dințat și șpițul prelucrând suprafețele principale, laterale și verorsourile, tocmindu-se pentru decorul plan și pentru "scrisoare" cu daltă lată, îngustă și zimțată. În desenul reliefurilor se folosea liniatorul, compasul de lemn, șilețul sau condeiul de plumb iar ca motive de podoabă se consemnează căciula simplă, plană sau în ape și piua fixă sau mobilă. Stilizările geometrice sunt incizia dreaptă, șerpuită sau dințată, acolada simplă și compusă, butonul, perla, meandrul, cercul simplu sau împletit și torsada. Unele reliefuri vădesc motive astrale (soare și stele) ori stilizări florale (palmeta, crinul văilor).

Trimite
Powered by InterChat

π 0.01384 sec - PID: 22434