34

Tronul slavei cel bine întocmit. Cântec de oțel și stâncă

Publicat în urmă cu 13 zile, în Parohia Plevna, de

 În vatra satului Plevna, ca o destinație „adăpostită” și prielnică a transhumanței, își aveau adăposturile sezoniere, tradiționale deja, păstori din Câmpulung și Buzău, ce se ocupau și cu plugăritul.

Poate nu întâmplător și nu exclusiv pentru relieful determinat de văile numite azi Valea Tabacului și Valea Rusului, de grad secundar, afluente stânga ale Văii Baba Ana, noua așezare s-a numit inițial Valea Mare, poate și pentru a delimita- în raport cu străinii sau a identifica- geografic, sentimental și de apartenență, spațiul folosit de păstorii originari din Valea Mare- Pravăț, învecinată Câmpulungului argeșan, despre care se consideră că au fost primii stabiliți aici.

 Acestor păstori stabiliți în timp pe vatra satului Plevna, le-au urmat, într-o transhumanță negustorească de data aceasta, cei ce punându-și roadele muncii în căruțele cu coviltir, străbăteau primăvara și toamna tinerele așezări ale Bărăganul strigându-și oferta: „var, var, hai la var!”, „mere, pere, hai la mere!”, „sare, hai la sare!”. Nu după foarte mult timp au început să-și croiască drum prin câmpie și cei ce strămutau din carierele de piatră ale subcarpaților lespezi cioplite în chipul crucii, pentru a le altoi în pământul cernoziomului pur din Bărăgan, atunci când cei de prin aceste locuri își vor fi depănat până la sfârșit firul vieții. Și aceștia își făceau cunoscută oferta: „cruci, cruci, hai la cruci!”. 

 Modalitatea prin care se opera tranzacția era simplă, cereale în schimbul mărfurilor.

 Cum până în zilele noastre, astfel de cărăuși „de la munte”- ce aduc fructe, var și sare- provin din județele Dâmbovița și Argeș, putem deduce, urmând firul unei tradiții ce numără mai bine de 13 decenii, că tot din aceste zone au venit până acum câteva zeci de ani, și pietrarii ce aduceau cruci cioplite din piatră pentru căpătâiul mormintelor din cimitir.


Transmisiune în direct
Slujba Sfintei Liturghii, în Duminica a V-a după Paști - a Samarinencei
Trimite
Powered by InterChat

π 0.01311 sec - PID: 15322