43

Satul Plevna prin istorie (2019- Anul Satului Românesc) III

Publicat în urmă cu 20 de zile, în Parohia Plevna, de

Aflat în zona deosebit de fertilă a Câmpiei Române, satul Plevna a cunoscut o dezvoltare economică bazată exclusiv pe agricultură, realitate, ce în ultimele două decenii ce au premers căderea comunismului, i-a pricinuit și decăderea. Loturile de teren cu care au fost împroprietăriți primii locuitori, suprafețele agricole enorme ale proprietarilor locali, au permis buna dezvoltare individual-familială a întemeietorilor, amintind doar în treacăt că în 1888 trăiau în Valea Mare și Valea Rusului circa 1500 săteni, dar au creat premise favorabile și pentru acțiuni edilitate îndrăznețe- ca de pildă, înălțarea bisericii (1893), a primăriei (1896) , a școlii (1903) .  

  Date certe asupra statutului juridic al suprafețelor agrare de pe teritoriul comunei, datează din 1906, când se constată că aceste enorme întinderi (cca 11.000 ha) erau concentrate, prin proprietate sau arendă, în mâinile a cinci persoane:

1. Anton Enescu, arenda Moșia Făurei (fostă proprietate a Mânăstirii Cotroceni), suprafață de 4400 ha. În plus avea în Plevna și un „tamaslâc” cu vite de rasa ialomițeană . 

S-a remarcat prin contribuția importantă la definitivarea bisericii din sat.

2. D. Negreanu era proprietarul Moșiei Valea Rusului, în suprafață de 1000 ha;

3. Nicolescu Oscar deținea Moșia Martoi, cu 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz; 

4. Perlea George avea, în Valea Rusului, 1980 ha teren arabil și 20 ha islaz , 

5. Peteu Ioan, a cărui soție este înmormântată în curtea bisericii Valea Rusului, avea în proprietate 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz, arendat de către Carantino Cristina. 


Transmisiune în direct
Slujba Sfintei Liturghii, în Duminica a V-a după Paști - a Samarinencei
Trimite
Powered by InterChat

π 0.01916 sec - PID: 15487