134

Un preot savant confirmă prin calcul ipoteza vitezei warp

Publicat în urmă cu 26 de zile, în Parohia Plevna, de

Venit pe lume (1882) într-o familie cu origini nobile, preocupată să-i sădească din copilărie mai curând spiritul ştiinţific decât duhul Bisericii, va ajunge în a întrupa în ochii contemporanilor săi un fel de Leonardo da Vinci al spaţiului rusesc. Cu alte cuvinte, acel tip de geniu universal cu preocupări ample în domenii diferite ale cunoaşterii, ca matematica, fizica, electronica, filosofia, filologia, arta, muzica, folclorul, dar, deopotrivă, preocuparea religioasă, care face din teologie propria sa trăire. Astfel, după cum mărturisea Bulgakov, cultura şi Biserica, sau altfel zis, Atena şi Ierusalimul se întâlneau în personalitatea Părintelui Florensky. Cunoştea greaca şi latina, vorbea limbile europene de mare circulaţie, precum şi principalele limbi din Caucaz. În perioada de studii de matematică la Universitatea din Moscova se va preocupa deopotrivă de fizică, studiată în paralel cu filosofia, teologia, arta. Se va interesa de toate domeniile creativităţii umane. Cei patru ani (1900-1904) de studii tehnice vor fi urmaţi de o perioadă de formare teologică la Academia eclesiastică din Moscova. Va refuza un post de profesor la Universitate după încheierea studiilor tehnice, dar va preda în cele din urmă istoria fllosofiei la Academia eclesiastică. 


În persoana Părintelui Pavel Florensky identificăm martirul pe care ideologia totalitară comunistă l-a condamnat la moarte (în 1937, prin împuşcare). Deopotrivă, descoperim în el eruditul care găseşte naturaleţea de a avea preocupări intelectuale cu totul remarcabile, genul interdisciplinar care jonglează cu cunoştinţele făcând acele conexiuni care aduc o prospeţime a cunoaşterii care frizează apofatismul vizavi de posibilităţile contemporanilor săi. Ceea ce atrage şi uimeşte este sensul căutărilor sale: la o epocă unde specializarea îngustă a ştiinţelor face ca omul de ştiinţă să prefere „adăpostul” disciplinarităţii, Părintele caută în chip revoluţionar o sinteză a cunoaşterii în care religia, arta şi ştiinţa să se poată întâlni şi Completa reciproc. Este un erudit mărturisitor teolog.


Un episod revelator din viaţa lui e întâlnirea cu Leon Troţki, care îi remarcă sutana, pe vremea când părintele conducea Direcţia centrală a electricităţii şi se îndrepta către locul de muncă.

Troţki se apropie de el invitându-l la un congres al inginerilor (în calitatea sa de profesor) cu observaţia că nu va putea veni însă îmbrăcat în reverendă. Părintele îi răspunde că nu a renunţat niciodată la angajamentul său eclesial. Troţki va îngădui în cele din urmă să participe cu acest „costum”, iar momentul intervenţiei sale în congres, va fi, bineînţeles, unul al mărturisirii apologetice, în măsura în care avem de-a face cu faptul cu totul neobişnuit în epocă al venirii unui conferenţiar din rândul clerului, considerat mediu al obscurantismului, care va uimi asistenţa prin pregătire tehnică şi rigoare.

Scrierile sale, dintre care le remarcăm pe cele grupate sub titlul Stâlpul şi temelia Adevărului: încercare de teodicee ortodoxă în douăsprezece scrisori, sunt o mărturie a originalităţii unui teolog care utilizează cu prospeţime „cărămizile” cunoaşterii acestei lumi în a construi înţelesuri şi pătrunderi care ţintesc dincolo. Chiar şi atunci când face ştiinţă pură, cum ar fi în lucrarea Numerele imaginare în geometrie, consacrată interpretării geometrice a teoriei relativităţii a lui Einstein, nu ezită să afişeze convingeri religioase: geometria numerelor imaginare, cerută de teoria relativităţii privind corpurile care se deplasează cu viteze superioare vitezei luminii, este numită de Părintele Florensky „geometria Împărăţiei Cerurilor”.  (Apologetica Ortodoxă)



Trimite
Powered by InterChat

π 0.0166 sec - PID: 26391