67

Din epistolele Sf Isidor Pelusiotul

Publicat în urmă cu 6 luni, în Parohia Plevna, de

"Se cuvine să asemănăm, cu soarele, pe cei ce păzesc fecioria, iar, cu luna, pe cei ce viețuiesc în văduvia cea neprihănita, și, cu stelele, pe cei ce locuiesc în însoțire cinstită, urmând în aceasta Sfântului Pavel, care zice: "Alta este slava soarelui, alta slava lunii și alta este slava stelelor". (Epistola către Antonie Scolasticul)


"Cu bună minte și cu darul firii ești împodobit, încât cu sârguința te nevoiești ca să grăiesti frumos. Însă, calea vieții duhovnicești, prin faptele cele bune, să o urmezi, mai mult decât frumoasa grăire. Drept aceea, dacă dorești să câștigi răsplătirile cele fără de moarte, de frumoasa grăire îngrijește-te puțin, iar a face fapte bune, silește-te, cu mai multă râvnă, ca, prin viața ta și prin bunele obiceiuri, să luminezi pe cei ce sunt întru întuneric". (Epistola cătra Patrim Monahul)


"Cela ce lucrează fapte bune are cunună luminată. Iar cel ce săvârșește multe fapte bune, însă i se pare că puțin bine a făcut, acela, prin această smerită părere despre sine, mai luminoasă cunună va avea. Dar, este mai drept să zic: De este în cineva gând smerit, faptele aceluia se fac mai luminoase. Iar de nu este în el gând smerit, apoi și faptele bune cele luminoase se întunecă și cele mari se micșorează. Drept aceea, de voiește cineva ca să-și arate faptele sale cele bune, să nu le socotească mari, că atunci mari se vor afla. Gândul smerit, însoțit de fapta bună, sunt ca o pereche de boi care trag jugul cel bun a lui Hristos".

Trimite
Powered by InterChat

π 0.01825 sec - PID: 16129