52

Întocmai ca o creangă înflorită

Publicat în urmă cu 25 de zile, în Parohia Plevna, de

Despre sfântul Bretanion, comemorat la 25 ianuarie (dată fixată de Martyrologium Romanum), se ştie că s-a născut în cetatea Capadociei, iar în jurul anului 360 a fost numit episcop al Tomisului, Constanța de astăzi.. S-a opus în mod curajos împăratului arian Valens (364-378). S-a distins prin sfinţenie şi zel pentru credinţă.

Disputa cu împăratul arian o povesteşte istoricul antic Sozomen (Istoria bisericească). După campania împotriva goţilor (încheiată cu pacea de la Noviodunum, Isaccea) în jurul anului 369 împăratul Valens s-a oprit la Tomis şi a vorbit credincioşilor adunaţi în catedrală încercând să-i convingă să părăsească credinţa proclamată la Sinodul Ecumenic de la Niceea (325) şi s-o îmbrăţişeze pe cea ariană. Bretanion, după ce i-a spus că nu există alt crez decât cel de la Niceea, s-a pus în fruntea preoţilor şi a poporului, a părăsit biserica unde împăratul propaga erezia şi a mers să celebreze Liturghia într-o altă biserică.

Pentru aceasta împăratul a poruncit să fie arestat şi exilat. Dar, la protestul credincioşilor şi de teamă să nu se răscoale, împăratul a fost nevoit să renunţe la pedeapsă. Sozomen îşi încheie relatarea: "În acest chip, Bretanion s-a arătat mai puternic decât zelul stăpânitorului; era de altfel un bărbat destoinic şi renumit prin virtutea vieţii sale, după cum mărturisesc chiar sciţii înşişi". Teodoret al Cyrului aminteşte şi el că "Bretanion strălucea prin tot felul de virtuţi şi că păstorea ca arhiereu peste cetăţile întregii Sciţii".

Bretanion mai este cunoscut că a trimis sfântului Vasile al Cezareii rămăşiţele martirului Sava Gotul, care a murit pe teritoriul românesc (12 aprilie 372), însoţit de o scrisoare ("Scrisoarea Bisericii Goţiei către Biserica din Capadocia") şi de actul martiric al sfântului, atribuit lui Ulfila, dar cel mai probabil redactat de Bretanion. Acestea se ştiu din cele două scrisori de mulţumire, prin care sfântul Vasile cel Mare îi răspunde lui Bretanion (scrisorile nr. 165 şi 164). Marele ierarh capadocian îl considera pe Bretanion "un cetăţean al patriei sale, care întocmai ca o creangă înflorită din rădăcină nobilă a umplut cu fructele Duhului o ţara îndepărtată".

Se crede că Bretanion a murit la 25 ianuarie, anul 380 sau 381. (Pr Cornel Cadar)


Trimite
Powered by InterChat

π 0.01251 sec - PID: 27600