Istoric - Lămoteşti - Gălbinaşi

  Hram: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
  Adresă: comuna Gălbinaşi, judeţul Călăraşi
  Preot paroh: Gabriel-Constantin SANDU

BISERICA SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ȘI ELENA - GĂLBINAŞI - LĂMOTEŞTI

  ISTORICUL COMUNITĂŢII. Biserica parohială este aşezată în partea de nord-vest a comunei Gălbinaşi şi poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
  Prima menţiune documentară despre satul Lămoteşti datează de la începutul secolului al XVII-lea. În anul 1601, satul Lămoteşti era moşia Mănăstirii Cernica[N. Stoicescu, Bibliografia, vol. II, p. 396.].
  ISTORICUL PAROHIEI. În secolul al XVIII-lea sf. biserica fusese construită din lemn de stăpânul moşiei, slugerul Alecsandru Lămotescu[N. Stoicescu, Bibliografia, vol. II, p. 396.], care a înzestrat-o cu cărţi şi odăjdii. În anul 1810, satul Lămoteşti avea 25 case şi 114 locuitori, români şi robii ţigani ai slugerului Alecsandru Lămotescu. Biserica de lemn era veche şi avea hramul Adormirea Maicii Domnului. La biserică slujea preotul Popa Gheorghe sin popa Ioan în vârstă de 36 de ani…, preoţit de Preasfinţia Sa Mitropolitul Dositeu[Dositei Filitti, Mitropolit al Ţării Româneşti între anii 1793-1810.] în anul 1794 pe acest sat[N. Popescu, Catagrafia, p. 80-81.].
  ISTORICUL BISERICII. În anii 1846-1847 biserica fost refăcută din zid de pitarul Constantin Horvatos şi soţia sa pităreasa Elena[Anuar 1909, p. 78.].
  PISANIA veche. În pridvor, pe peretele de vest, se află vechea pisanie, scrisă pe piatră, cu litere majuscule incizate, alfabet chirilic: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică a Domnului Nostru Is. Hs. s-au zidit din temelie de iznoavă spre pomenire hramulu Sfinţilor Împăraţi Costandin şi Elena în zilele Prea Înălţatului d[omn] Gheorghe Dimitrie Bibescu V[oie]v[o]d păstoria şi Prea Sfinţiei Sa[le] Mitropolit Kir Neofit[Locţiitor de Mitropolit al Ţării Româneşti între anii 1833-1840 şi Mitropolit între anii 1840-1849.] [ş]i ajutorul d[u]m[nealui]. Marele Logof[ăt] Constantin Herescu [ş]i cu cheltuiala d[u]m[nealui]. Proprietarulu P[i]t[ar] Constantin Ştefan Horvatos. Şi d[u]mneaei soţia sa Pită[reasa] Elena în anul 1846 luna oct. 30”.
  În decursul vremii, Biserica Lămoteşti a mai fost reparată şi a fost pictată din nou de mai multe ori. Prima reparaţie a avut loc în anii 1887[Anuar 1909, p. 78.]. În anul 1921 se fac reparaţii capitale şi se reface pictură de către pictorul Constantin Vasilescu din Bucureşti, cu cheltuiala enoriaşilor parohiei.
  În urma cutremurului din anul 1940, biserica suferind stricăciuni, a fost reparată din nou la exterior şi este repictată de pictorul Constantin Călinescu din Bucureşti, pictură ce s-a păstrat până în anul 1977. Cutremurul din 4 martie 1977, pe lângă alte sfinte lăcaşuri, a avariat grav şi Biserica Parohiei Lămoteşti. Cu purtarea de grijă a preacucernicului preot paroh Corneliu Irod, prin strădania domnilor consilieri şi a membrelor comitetului parohial, Biserica Lămoteşti a fost reparată, consolidată şi împodobită cu pictură nouă. Toate aceste lucrări au necesitat cheltuieli importante ce au fost suportate de enoriaşii parohiei. La refacerea şi împodobirea acestui sfânt lăcaş au contribuit cu ajutoare băneşti şi câţiva credincioşi din parohiile vecine. În zilele arhipăstoririi Preafericitului Iustin, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a resfinţit Biserica Lămoteşti în ziua de 1 iulie 1984 de către pc părinte vicar mitropolitan Octavian Popescu, însoţit de pc părinte protoiereu de Olteniţa, Gheorghe Mateescu, şi de un ales sobor de preoţi din Protopopiatul Olteniţa şi de la Sfânta Arhiepiscopie a Bucureştilor.
  Noua pisanie este aşezată deasupra uşii de la intrarea în pronaos, în pridvorul bisericii separată de cea originală.
  PISANIE: „Această sfântă biserică a Domnului nostru Iisus Hristos, s-a ridicat din temelie şi zidită spre pomenirea hramului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în zilele prea luminatului domn Gheorghe Dimitrie Bibescu Voievod. Sub păstorirea Prea Sfinţitului Mitropolit Kir Neofit şi cu ajutorul marelui logofăt Constantin Herescu. Cu cheltuiala domnului propietar Constantin Harvatu şi soţia sa Elena. Grav avariată de cutremurul din 4 martie 1977 biserica a fost reparată şi consolidată şi împodobită cu pictură nouă, cu cheltuielile enoriaşilor în zilele arhipăstoririi Prea Fericitului Părinte Patriarh Iustin, cu osârdia domnilor consilieri, a membrelor comitetului parohial şi a domnului cântăreţ Vasile Sterea. Slujba de resfinţire a bisericii s-a oficiat la 1 iulie 1984 de către pc părinte vicar Octavian Popescu, pc părinte protoiereu de Olteniţa Gheorghe Mateescu, împreună cu un sobor de preoţi din Protopopiatul Olteniţa. Binecuvintează Doamne pe cei ce iubesc podoaba casei Tale”.
  ARHITECTURA. Sfântul Lăcaş de cult are configuraţia unei corăbii cu lungimea de 22 metri, lăţimea de 9 metri şi înălţimea de 8 m, biserica fiind construită în stil muntenesc. Aceasta dispune de o temelie din piatră, cu ziduri foarte groase din cărămidă şi este acoperită cu tablă. Edificiul are o singură turlă în formă octogonală, aşezată pe naos.
  Biserica are pronaosul puţin încăpător. Naosul este mai mare, iar înălțimea sa prin prelungire cu turla ajunge la 15 metri. Sfântul Altar este semicircular, fiind despărţit de naos printr-o catapeteasmă de lemn pe zid, impunătoare, frumos pictată, la care s-au adăugat recent patru icoane împărăteşti. Pe exteriorul bisericii se află zugrăviţi diverşi sfinţi.
  PICTURA. În anii 1846-1847 s-a realizat prima pictură a bisericii, frescă în stil bizantin, executată de un pictor rămas anonim. În anul 1921, pictorul Constantin Vasilescu realizează o nouă pictură, în frescă, în stil neobizantin. Mai târziu, în anul 1941, pictorul Constantin Călinescu repictează biserica în tempera. În anul 1982, Eugenia Zlate realizează o pictură în ulei, în stil neoclasic. Această pictură există şi în prezent.
  Sfântul lăcaş necesită unele reparaţii şi refacerea picturii.
  S-au executat lucrări la repararea şi consolidarea acoperişului turlei, schimbându-i-se tabla prin strădania părintelui paroh Gabriel-Constantin Sandu, fondurile provenind de la enoriaşii parohiei. Această sfântă biserică, deşi este trecută în Lista Monumentelor Istorice din România ca monument de arhitectură, datorită vechimii sale, nu posedă obiecte cu valoare patrimonială, cu excepţia unor cărţi de cult.
  ANEXE. În anul 1930, la intrarea în curtea bisericii s-a ridicat o clopotniţă supraetajată cu trecere pe dedesubt, din cărămidă şi acoperită cu tablă.
  PREOŢII slujitori, de la înființare până în prezent, în ordine cronologică: Preot Stoicescu P. Ioan (1909-1927)[Ibidem.], Preot Constantin Dumitrescu (1927-1953)[Calendar, p. 127.], Preot Alexandru Petrescu (1953-1977), Preot Irod Corneliu (1977-2011). În prezent, slujește pc preot Gabriel Constantin Sandu.

TEXT: Done Şerbănescu, Ceaușu Constantin
Trimite
Powered by InterChat

π 0.00758 sec - PID: 22434